GAY

   Mă doare, și inflația, și taxele mărite, lipsurile pe care le am în țara unde am ales să-mi am drumul, mă dor multe. Doar că diferența dintre tot ce au furat și ce încearcă să fure acum e una definitorie. La modul că pot să definesc spitalele, autostrazile, banii plătiți în exces și fără rost, toate chestiile astea sunt numărabile și le pot ține o evidență. La ce nu pot ține una? La sentimente! N-am cum să le măsor. Nu-i pot spune nimănui vreodată ”te iubesc mai mult”, pentru că n-am de unde să știu cât mă iubește acel om pe mine. N-am cum să controlez faptul că îmi place să mă trezesc lângă o singură persoană, la fel cum n-am cum să-mi controlez ura, teama, dragostea, frica, gelozia și așa mai departe. Acum încearcă să controleze ce nici noi nu putem controla. Asta e problema principală și esențială.

Continue Reading

Cum să fii prost?! #1

   Păi, în primul rând, poți să votezi cu PSD sau să te dai hipster obosit pe care nu-l interesează politica.

   Dar mai sunt multe alte căi. O să încerc să fac o serie din identificarea unor tipare de oameni care ar trebui sodomizați și după eradicați. Mă rog, mai mult ca sigur n-o să mă țin de treabă pentru că scriu pe chestia asta de o numesc blog când îmi vine, nu-s vreun blogger/scriitor sau orice altă etichetă de genul.

   Dacă ești iubitor de muzică electronică, îți recomand să mergi la evenimentele intitulate Picnic Fonic. Au doar locații blană, de DJ nici nu mai vorbesc – sunt în mare parte cei mai buni din România și organizarea destul de bună, ținând cont de numărul mare de oameni interesați. Ediția de toamnă a acestui eveniment a fost organizată la Playa Verde, ceva locație foarte faină cu piscină și ponton. Părul de pe mâinile mele și-a crescut alt păr doar ca să se poată zburli când a răsărit soarele, așa frumos se vedea de pe ponton. Nu las poze, sîc – google it.

Continue Reading

Ești piesă.

   Cam toate poveștile cu taximetriști sunt, de obicei triste, dacă erau vesele, se numeau taximeveseli. Au murit trei porci de Crăciun după gluma asta.

   Se întâmpla acum trei săptămâni (da, mi-a fost lene să scriu până azi). Ieșisem prin Centru Vechi să beau o bere. Eu, el și ea. Mi-am reamintit, încă o data, de ce nu-mi prea place mie viața din centru. Pe scurt, multă hăhăială agresivă și priviri nervoase. Cine știe? Poate nu mă văd eu așa, dar chiar sunt de invidiat. După un sfert de bere savurată cu pofta cu care savurez și un meci de tenis pierdut de Halep, ne-am zis că nu-i locul nostru acolo și ne-am făcut nesimțită plecarea.

Continue Reading

Țigara de după.

   Atâtea forme fară fond și tot pe al tău de ten l-aș alege.

   Frumusețea e un termen abstract și atât de subiectiv. Pe lângă asta, îngrădește două tipare.

   Imaginează-ți o casă splendidă: terasă cu deschidere, noaptea, spre o lună plină, parcă zărești și o piscină pe undeva, pe acolo. O casă care e ca masa la un restaurant bun, ai tot tacâmul. Asta e partea care îți ia ochii, îți lasă balele înșirate pe bărbie și aproape că-ți fură sufletul. Ai face orice pentru a te vedea lumea stând pe acea terasă. Însă, partea importantă la care te gândești abia după ce ți-ai atins primul obiectiv, este interiorul acestei frumoase case. Cum te bucuri de el? Cine e toppingul fiecărui fum din țigara de la balcon?

Continue Reading

Eroii trăiesc printre noi.

   Postarea unui om politic pe care îl urmăresc și respect de mai multă vreme (Shere Marinescu), mi-a activat o anumită doză de speranță. Ideea postării se leagă de faptul că pseudo-pesediștii aduși cu japca să protesteze, dar și cei de la parada LGBT, s-au bucurat în aceeași măsură în momentul în care returul micii Williams n-a trecut de fileu și Halep a demonstrat încă o dată lumii întregi cine este ea.

Continue Reading

București în 100 de cuvinte.

Știi de ce te iubesc?

Inima mea îți aparține. Pentru fermecătorul tău parc Carol I, în care mă plimbam în drum spre mausoleu, pentru străduțele tale încărcate de istorie din jurul Ateneului, pentru momentele pline de viață din Centrul Vechi. Sau pentru cele de liniște în care citeam din scoarță în scoarță o carte bună, “vegheat” de statuia lui Iuliu Maniu, unul dintre artizanii Marii Uniri. Toate sunt aici, și paradoxal, le simt ca ale mele, dar îți aparțin ție.

Ești minunat, dragul meu București! Cu ocazia Centenarului Marii Uniri, vreau să îți spun un secret: tu, metropolă plină de viață, m-ai făcut să mă îndrăgostesc de tine și de monumentele pe care le găzduiești.

   Material realizat în cadrul Programului Cultural București-Centenar, cu sprijinul Primăriei Municipiului București, prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic.

 

 

Continue Reading

Rămân cu ai mei.

Rudimental – These days – dă-i play.

   Doar ce m-am întors din Timișoara, unul dintre cele mai frumoase orașe din România, și probabil cel care mă face să mă simt cel mai liber. Oamenii de acolo au ceva special, am mai simțit asta în Cluj, dar nu atât de tare. Am fost la un festival de teatru, împreună cu ai mei – pasiuni transpuse în fapte de niște puștani care își văd viața în artă.

Continue Reading

Povești de la răsărit.

   Cinci zile de mare. Mare, nisip, prieteni, soare, Mamaia și Vamă, o bere rece, multe zâmbete și dans. Povești care vor rămâne doar între oameni speciali și clipe de neuitat cu oameni pe care apuc să-i văd din Paște în Crăciun.

Continue Reading

Dragostea unei generații.

   Există cicluri de generații, se schimbă ideologii, moduri de a vedea viața și percepții. S-a schimbat mult și modul în care arătăm afecțiune dar și modurile în care o primim. Nu sunt în stare și nu ești nici tu și nici nimeni altcineva să dea un verdict – dacă acest lucru este bun sau rău sau normal sau cumva, altfel. Trebuie să acceptăm schimbările așa cum sunt ele și să ne conformăm momentului. Trăim clipa zero. Suntem copiii nimănui și ne-am dori să fim ai tuturor.

Continue Reading

Ziua femeii vieții mele.

   Azi nu este despre ea, în fiecare zi este. Îmi umple golurile sexului opus de câțiva ani. A fost lângă mine și când stăteam cu tenișii rupți și îmi dădea bani să ies în oraș ca să-mi beau zilele. A fost și atunci când îmi luam un bax de Jack, doar pentru că puteam. A fost și când mă simțeam pierdut și când m-am regăsit și când aveam excese de orice fel și când mi-am revenit și când am avut orice fel de reușită – ea a fost lângă mine.

Continue Reading