Privește.

   Bună, pa! Asta zic privirile noastre când trecem unul pe lângă celălalt. Întâlnim atâtea persoane noi și totuși nu știm pe nimeni. Îl punem mereu pe EU  față de NOI și credem că la sfârșitul zilei asta contează.

   Încep acest blog de la o singură premisă – În contextul în care educația instituționalizată reprezintă cea mai mare problemă a acestei țări, trebuie să ne educăm singuri. Știu, sună pompos și complicat. Dar n-am scris de prost rândurile alea bulversante care nu fac sens de mai sus. Totul are o noimă –  să o prezint pe a mea. Proiectul FOCUS este puțin stalking al realității, cu ceva psihologie și educație. Este despre noi, cu noi. O să fie dur, critic, amuzant, emoționant, romantic sau dramatic. Însă, mereu cu o poveste privită din alt unghi al realității care ne ajută cumva.

   Exact la obiect ce fac eu. Privesc anumiți oameni cum se manifestă în diverse momente. Transpun faptele prin gândirea mea critică și scot o concluzie care arată că avem ceva de învățat, de la ultimul cerșetor până la primul doctor. Fiecare om îți oferă o nouă perspectivă de a observa un anumit fapt.

   Se întâmplă atât de multe în jurul nostru și consider că putem să ne dezvoltăm doar printr-o dilatare mai mare a pupilelor (nu fac referire la ce te gândești, FOCUS!). Nu pot să fiu ipocrit spunându-ți că nu stau cu nasul în telefon sau cu căștile în urechi și am o obsesie în a mă dezvolta continuu, fals. Însă, îmi iau timpul meu înainte să mă închid în lumea digitală și privesc realitatea așa cum este ea. Pentru fiecare cumul de secunde pe care l-am oferit realității am fost răsplătit.

   Dacă ești curios ce am putut să învăț sau ce ai învățat tu de la anumite persoane și încă nu-ți dai seama, te invit să mă citești în continuare.

„Faci ce vrei, dar să conteze!”

 

Please follow and like us:

Ți-ar plăcea și asta.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *